ACTIVITATEA
Între 1888 ÅŸi 1894, George Enescu studiază la Conservatorul din Viena, cu profesori renumiÅ£i ai vremii precum Siegmund Bachrich ÅŸi Josef Hellmesberger Junior (vioară), Ernst Ludwig (pian) ÅŸi Robert Fuchs (armonie, contrapunct ÅŸi compoziÅ£ie).
La recomandarea lui Josef Hellmesberger Jr., profesor de vioară ÅŸi fiul directorului Conservatorului din Viena, George Enescu este trimis de tatăl său să studieze la Paris. Astfel, se perfecÅ£ionează la Conservatorul din Paris (1895 – 1899) sub îndrumarea profesorilor José White ÅŸi Martin-Pierre-Joseph Marsick la vioară, Jules Massenet ÅŸi Gabriel Fauré la compoziÅ£ie, Ambroise Thomas ÅŸi Théodore Dubois la armonie ÅŸi André Gédalge la contrapunct.
DeÅŸi ceea ce îÅŸi dorea cel mai mult era să compună muzică ÅŸi nu să devină un virtuoz al viorii, studiul, perseverenÅ£a ÅŸi participarea la concursurile de vioară organizate la Conservatorul din Paris i-au adus lui Enescu premiul al II-lea în 1898 ÅŸi, un an mai târziu, premiul I – cu care a absolvit, la 24 iulie 1899, clasa de vioară la Conservatorul din Paris; cu această ocazie, i s-a dăruit o preÅ£ioasă vioară Bernardel, inscripÅ£ionată cu numele său.
“De altfel, încă de atunci, nu mă prea mai gândeam la vioară. Eram beat de muzică ÅŸi nu de performanÅ£e la instrument. Nu visam decât să compun, să compun ÅŸi iar să compun. (...) Evocând timpurile acelea fericite, zâmbesc ÅŸi eu. Cert, pentru a-mi deprinde pana ÅŸi a-mi exersa spiritul, scriam mult – este adevărat – dar pot să afirm că totul venea, totuÅŸi, din inimă!”
(G. Enescu în B. Gavoty, Amintirile lui George Enescu)
